Vremuri si oameni

1.         Şi aceasta să ştii că, în zilele din urmă, vor veni vremuri grele;

2.        Că vor fi oameni iubitori de sine, iubitori de arginţi, lăudăroşi, trufaşi, hulitori, neascultători de părinţi, nemulţumitori, fără cucernicie,

3.        Lipsiţi de dragoste, neînduplecaţi, clevetitori, neînfrânaţi, cruzi, neiubitori de bine,

4.        Trădători, necuviincioşi, îngâmfaţi, iubitori de desfătări mai mult decât iubitori de Dumnezeu,

5.        Având înfăţişarea adevăratei credinţe, dar tăgăduind puterea ei. Depărtează-te şi de aceştia.

6.        Căci dintre aceştia sunt cei ce se vâră prin case şi robesc femeiuşti împovărate de păcate şi purtate de multe feluri de pofte,

7.         Mereu învăţând şi neputând niciodată să ajungă la cunoaşterea adevărului.

8.        După cum Iannes şi Iambres s-au împotrivit lui Moise, aşa şi aceştia stau împotriva adevărului, oameni stricaţi la minte şi netrebnici pentru credinţă.

9.        Dar nu vor merge mai departe, pentru că nebunia lor va fi vădită tuturor, precum a fost şi a acelora.

10.      Tu însă mi-ai urmat în învăţătură, în purtare, în năzuinţă, în credinţă, în îndelungă răbdare, în dragoste, în stăruinţă,

11.       În prigonirile şi suferinţele care mi s-au făcut în Antiohia, în Iconiu, în Listra; câte prigoniri am răbdat! şi din toate m-a izbăvit Domnul.

12.      Şi toţi care voiesc să trăiască cucernic în Hristos Iisus vor fi prigoniţi.

13.      Iar oamenii răi şi amăgitori vor merge spre tot mai rău, rătăcind pe alţii şi rătăciţi fiind ei înşişi.

14.      Tu însă rămâi în cele ce ai învăţat şi de care eşti încredinţat, deoarece ştii de la cine le-ai învăţat,

15.      Şi fiindcă de mic copil cunoşti Sfintele Scripturi, care pot să te înţelepţească spre mântuire, prin credinţa cea întru Hristos Iisus.

16.      Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu şi de folos spre învăţătură, spre mustrare, spre îndreptare, spre înţelepţirea cea întru dreptate,

17.       Astfel ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârşit, bine pregătit pentru orice lucru bun.

(Epistola a doua către Timotei a Sfântului Apostol Pavel cap.3) ''Cel căruia i se pare că stă neclintit să ia seama să nu cadă.''(Corinteni 1 10 ) Vremuri si oameni, toate trec, toate-s desarte, inselatoare mai sunt , sa nu ne amagim cu ele, ci la cele viitoare si vesnice sa gandim si sa ne sarguim, unde dupa moarte, tot muritorul se duce, dar nu se gandeste ce o sa gaseasca! dar numai ce a dobandit aici, sau ce si-a pus de aici pentru acolo poate sa gasi! ca viata aceasta este doar o pregatire pentru viata cea de veci. Nu putem avea pe cineva mereu langa noi!Numai Dumnezeu poate lucrul acesta.Dar cum oare vrem sa-L avem!Cand noi ne stricam, si suntem plini de noi si de pacat, de rautate, minciuna, de clevetire, si judecam pe oameni, plini de mandrie, de fatarie, nestatornici, cu mii de fete, de la caz la caz (dupa interes) si mai ales vicleni, pizmareti, si cu inima rea!Oare cum avem pe Dumnezeu!atunci nu oare spre pedepsire!?Sau lucram pentru Dumnezeu si pentru aproapele, si incercam sa implinim poruncile Domnului, si sa ne iubim, facand opusul la cele de mai sus, si fiind cu inima buna fata de oameni!Oare nu o sa avem pe Dumnezeu spre aparare! "Aflând unde se retrăseseră cei şapte fraţi, mama lor încercă să îi întâlnească dar ei refuzară, de aceea se duse în faţa bisericii şi aştepta ca asceţii să vină acolo pentru adunarea lor de fiecare săptămână, sâmbăta (când privegheau împreună până duminică). Văzând-o, fiii ei îşi întoarseră faţa imediat. Ea alergă după ei şi, găsind uşa încuiată, plângea gemând. Pimen îi zise atunci din interior : "Voieşti să ne vezi aici sau pe lumea cealaltă ?". Ea îi răspunse : "Dar nu sunt eu mama voastră ? Nu eu v-am crescut la sân ? Acum când părul mi-a albit, nu pot deci să vă văd  ?". El relua : "Dacă tu îţi stăpâneşti dorinţa de a ne vedea pe lumea aceasta, ai să ne vezi veşnic în lumea cealaltă". Şi mama cea evlavioasă plecă atunci plină de bucurie, zicând : "Dacă vă văd cu siguranţă acolo, atunci nu mai doresc să vă văd aici pe pământ".(Sf. Cuv. Pimen cel mare)